Ma uitam in urma si am realizat cat de repede a trecut timpul. Nu am mai scris pe blog de aproape doua saptamani. Motivul principal: nu am avut net ( .

Era trist. Se gandea la trecutul recent. Nu-i venea sa creada ca farmecul a disparut atat de repede, lasand in urma o situatie arhicunoscuta. Din nou era tratat la capitolul “diverse”. I-ar fi fost de ajuns un singur gest, o simpla adiere, dar in jurul lui nu era nimeni care sa faca asta. Era constient ca situatiile placute dureaza putin. Nu ii lipsea simtul realitatii. Dar ar fi asteptat ca dupa  euforia primelor simtiri sa gaseasca acel sol fertil in care sa-si prinda radacinile. In loc de asta insa, a dat peste nisip miscator. Cu fiecare miscare se afunda tot mai mult, riscand sa fie sufoact de propriile dorinte si aspiratii.

Tocmai am citit despre un proiect legislativ al unor parlamentari de-ai nostri. Este vorba despre aprobarea unei zile a mamei si o zi a tatalui, conform a ceea ce scrie pe realitatea.net . Chestia asta mi se pare la fel cu o initiativa a PE care facea referire la unele apelative folosite. Reintoarcerea la valorile de baza, traditionale, bla, bla, bla… Presimt ca in cativa ani vor fi si la noi “familii” de lesbiene si homosexuali, pentru ca asta ne va impune UE. Iar proiectul despre care vorbim acum nu va ramane decat ca o gluma amara.

Incepand de astazi, comentariile pe  acest site vor fi moderate. Nu vreau sa para o dovada de neincredere in ceea ce-i priveste pe cititorii mei, pentru ca nu este asa. De altfel, pana acum pot sa trag o singura concluzie: ca cei care imi urmaresc situl cu buna credinta sunt persoane civilizate si de bun-simt. Nu credeam insa ca sunt atat de importanta incat cineva sa-mi poarte de grija cu atata insistenta. Ca jurnalist, faptul ca sunt incomoda este o bila alba. Ca om, cine se leaga de ce am eu mai drag, nu stie in ce se baga.

A trecut si campania. Pe scurt, asa cum anticipam, la noi in oras prezenta la vot a fost scazuta (22,33%). Dupa cum era de asteptat, cele mai multe voturi au mers catre PD-L (38,87%). Pe locul doi, cu 28,66% s-a situat PSD. Surprinzator a fost scorul obtinut de PNL, care nu a reusit sa convinga decat 11,35% dintre alegatori, la egalitate cu PRM. Personal cred ca liberalii meritau mai mult decat prm-istii, desi daca luam numarul de voturi se observa ca simpatizantii PRM au fost la vot in acelasi numar ca si in alte dati, in timp ce sustinatorii PNL au tras chiulul si de aici procentul mic.

Merg pe strada si ma uit la cei din jur: multi vorbesc la telefon. Unii zambesc, altii sunt incruntati, altora le joaca lacrimile in ochi, altii rad de-a dreptul, altii gesticuleaza nervos. Incerc sa imi dau seama ce se ascunde in spatele acestor emotii, dar e greu de ghicit. Imi dau seama repede ca numarul celor veseli este cu mult mai mic decat cel al persoanelor incruntate, preocupate, ingrijorate. Cu greu vad lacrimi care curg incet pe obraz; ploua, iar lacrimile sunt ascunse bine de picaturi. Cu toate acestea, parfumul tristetii imi este foarte bine cunoscut. Nu pot sa nu imi dau seama.  Am tendinta sa sterg lacrimile altora, pe ale mele nici nu le mai simt. Si merg mai departe. Am uitat de umbrela; o tin de parca ar fi o continuare organica a mainii mele. Si continui sa merg.